Ntô sicilianu scrittu e parratu, s'attròvanu arcuni furmi cuntratti cu la "o" mmeci dâ "au" ammenzu dâ palora.
Ìndici |
Sti furmi cuntratti esìstinu nta vari zoni dâ Sicilia.
cioriàri (ciauriàri, ciariàri) dû latinu "flagrare"
sosìzza (sausìzza, sasìzza) dû latinu "sàlsus insìcia" o dû latinu "salsìcia"
ocèddu (aucèddu, acèddu) dû latinu "aucèllus" o "avicèllus"
ottàta (auttàta: na qualitati di ficu)
toru (tàuru, tàvaru, tàvuru) dû latinu "tàurus"
otàru (autàru, artàru, altàru) dû latinu "altàrium"
lodàri (laudàri, ladàri) dû latinu "laudàre"
otìzza (autìzza, altìzza) dû latinu "àltus" ca signìfica "àutu"
orìcchia (aurìcchia, arìcchia) dû latinu "aurìcula"
otùri (autùri) dû latinu "auctòrem"
ecc.
Ci voli nutari ca stu finòminu funèticu nun è tìpicu sulu dû sicilianu, pirchì asisti nta àutri lingui neolatini, comu p'asempiu la lingua corsa ca havi li furmi:
tavula / tola (zoè 'n sicilianu: "tàvula" o "tàula")
tauru / toru (zoè 'n sicilianu: "tàuru")
E macari ntâ lingua spagnola:
otoño / autoño (zoè 'n sicilianu: "autunnu", dû latinu "autumnus")
col (zoè 'n sicilianu: "càvulu" o "càulu", dû latinu "caulis")
coliflor / cauliflor (zoè 'n sicilianu: "cauliciuri", dî tèrmini latini "caulis" e "florem")
coz / cáuz (zoè 'n sicilianu: "càuciu", dû latinu "càlceus")
laudar / lodar (zoè 'n sicilianu: "laudari", dû latinu "laudàre")
ecc.
E macari ntâ lingua taliana:
lodare / laudare (zoè 'n sicilianu: "laudari", dû latinu "laudàre")
coda (zoè 'n sicilianu: "cuda", dû latinu "càuda")
godere (zoè 'n sicilianu: "gòdiri", dû latinu "gàudere")
ecc.
Raccumannamu di nun usari sta "o", ma nun cunzidiramu l'usu di la "o" comu n'erruri.
Nutati ca p'arcuni ccizzioni lu canciamentu è difinitivu comu nta "cosa" ca diriva dû latinu "cáusa", o nta "ristoru" ca diriva dû latinu "restáurum", o "gòdiri" ca diriva dû latinu "gáudere".
Why are we here?
All text is available under the terms of the GNU Free Documentation License
This page is cache of Wikipedia. History